miercuri, 1 iunie 2011

Me, myself and I.

Unii se plâng că nu au prieteni, că sunt singuri.
Alții se mândresc cu numărul mare de prieteni pe care îi au.
Mulți... se amăgesc cu miile de prieteni de pe Facebook. Trist..foarte trist.
Mult mai mulți se plâng că au o mulțime de amici, oameni pe care îi salută când îi întâlnesc pe stradă, dar că nu au prieteni în adevăratul sens al cuvântului.

Eu...în urmă cu doi ani mă plângeam mereu de faptul că mă săturasem să fac totul singură. Abia venisem în București și la început totul părea foarte bine..dar în timp mi-am dat seama că eu de fapt sunt singură de dimineața până seara. Locuiam aproape singură...cafeaua o beam singură, mâncam singură, mergeam la facultate singură, ajungeam acolo...vorbeam cu colegii, dar totul era strict despre cursuri, profesori și proiecte.
Mergeam la cea de-a 2a facultate, unde eram și mai singură decât la cealaltă, singura diferență era că la Drept [Spiru Haret] chiar vroiam să rămân singură. Mergeam la cumpărături singură. Și din nou, mâncam singură. Seara...eram tot singură.

Acum...sunt înconjurată de o mulțime de oameni, pe unii îi plac mai mult, pe alții deloc...pe unii îi vreau, pe alții nu...Am ajuns la concluzia că uneori e foarte bine să fii singur, să ai momente doar pentru tine, în care să poți face ce vrei și cum vrei.

Am descoperit că îmi place să-mi beau cafeaua singură dimineața răsfoind paginile web-ului, sau și mai mult, la o cafenea. E timpul meu...stau cât vreau, mă gândesc la ce vreau, îmi fac planuri pentru o durată scurtă sau lungă de timp. Sunt eu cu mine. Îmi place să-i observ pe cei din jur, să-i văd cum se chinuie să găsească subiecte de discuții comune sau cum sunt atenți la fiecare mișcare pe care o fac.

Adooooor să călătoresc singură. Vizitez ce vreau, când vreau, cum vreau, și cât vreau, de preferabil cât mai mult pentru că nu-mi place să pierd nimic. Pot să îndur de dimineață până seară foamea, setea, lipsa unei toalete, durerea de picioare, ploaia, ninsoarea, căldura, atât timp cât eu vizitez tot ce mi-am propus sunt mai mult decât mulțumită.

Ador să fac cumpărături singură. Nu trebuie să stau după nimeni, alerg de la un magazin la altul dacă așa am eu chef, și îmi iau ce haine cred eu că mi se potrivesc, fără părerea nimănui, pentru că într-un final oricum fac alegerea potrivită.

Îmi place să locuiesc singură. Îmi place să merg la cursuri singură. Îmi place să merg la sală singură. Îmi place să alerg singură. Îmi place să conduc singură, ziua dar mai ales noaptea. Ascult ce muzică vreau eu, conduc cum vreau. Îmi place să merg la bibliotecă singură, îmi place să învăț singură.

Mi-ar plăcea enorm, ca după ce termin cu toate examenele și cu licența, să plec în Delta Dunării...singură, timp de o săptămână cu 3 cărți bune, fără laptop, fără telefon, fără mașină, singură...eu cu mine.

Am prieteni buni... foarte buni. Am una dintre familiile cele mai ”tari” pe care le-am cunoscut. Sunt de acord că nu pot face chiar totul singură, și că de multe ori am nevoie de prieteni, de oamenii dragi mie, și nu doar că am nevoie de ei, dar îi și vreau, din adâncul inimii, însă uneori e atât de bine singur.
De la ce vin toate astea? De la filmulețul de mai jos.



Enjoy!
Iulia F.


8 comentarii:

  1. Our beliefs define us. If we lose'em, who are we?

    RăspundețiȘtergere
  2. :D este una dintre modalitatile prin care am invatat k a fi singur uneori este un lucru bun. extrem de bun. [de aceea m-am si chinuit un pic sa imi aduc aminte si sa iti comentez post-ul cu o replica din serial care sa aiba legatura - macar partial]
    Uite si un bonus: http://www.youtube.com/watch?v=kWNIdz5TSaQ . Sa ma anunti maine dak iti este pe plac. ;))

    RăspundețiȘtergere
  3. de ce sa te gandesti la singuratate cand exista atatia oameni pe lume care merita atentie. daca fiecare dintre noi s-ar izola in felul asta am trai intr-o lume pustie, lipsita de creatii, de lucrurile mici care ne incanta in fiecare zi. cred ca mai degraba s-ar pune accent pe poduri nu pe ziduri...

    RăspundețiȘtergere
  4. @anonim: Sunt perfect de acord cu tine. Nici nu am încercat să spun că vreau să mă închid într-o cameră din care să nu mai ies și să ignor pe toți și toate. Ador să am prieteni, dar sunt sigură că mă vei crede când îți voi spune că îi pot număra pe degetele de la o singură mână. Nici cu cei pe care îi am și la care pot apela în orice circumstanță nu sunt compatibilă 100% și decât să-i incomodez și să mă simt și eu prost, prefer să fac anumite lucruri singură. Nu pe toate, și nu tot timpul. Aș înnebuni dacă aș fi singură tot timpul. Dar în ultima vreme chiar simt că nu mă mai înțeleg cu nimeni, și nu știu dacă eu am luat-o razna sau dacă cei din jurul meu sunt anapoda. Motiv pentru care de multe ori îmi place și am nevoie să fiu singură. Și argumentele pot continua.

    RăspundețiȘtergere
  5. Am o singura rugaminte. Re-scrie te rog postul asta in momentul cand o sa ajungi sa iubesti pe cineva. Da' sa fie dragoste din aia cu fluturi in stomac si tot tacamul. Sunt curios daca o sa-ti mai iasa la fel. Vorbesc din experianta, sa stii.

    RăspundețiȘtergere
  6. @octavlarisa: ok, însă sunt sigură că și atunci voi avea nevoie de momente doar pentru mine. aici intervine personalitatea fiecăruia, pentru că suntem diferiți cu toții, și nu iubim la fel. și țin încă o dată să specific: nu mă înțelegeți greșit, nu am luat video-ul chiar atât de tare în serios, și nu sunt o nebună care s-a săturat de oameni. nu vreau să fiu singură în continuu! câteodată...

    RăspundețiȘtergere
  7. http://www.youtube.com/watch?v=3lscp1GCjUQ
    pt ca am promis :)
    Sir

    RăspundețiȘtergere