Operatiunea ”Salteaua”

Astăzi am o mică povestioară în care este vorba despre o Mamă (Ana) și Fiica sa (Ioana).

Într-un weekend,fetele au rămas singure acasă, fără cei doi bărbați ai familiei, și ambele se gândeau că va fi drăguț să petreacă puțin timp împreună, fără stresul provocat adesea de cei doi. Se anunța un weekend liniștit și plictisitor, dar într-o manieră plăcută.

De ceva timp, nu exista zi în care cel mai tânăr dintre cei doi bărbați (Dan) să nu se plângă de salteaua pe care doarmea, așa că mama s-a hotărât să-i facă o surpriză și să-i cumpere alta nouă, mult mai bună decât cea pe care o are deja.

Fetele profită de o după-amiază liberă și frumoasă de sâmbătă, și se pornesc spre unul dintre centrele comerciale din oraș. Primesc ajutor de la un angajat cu care se cunoșteau, se decid asupra unei saltele, și decid să o cumpere pe loc. Cu atât mai mult cu cât era la ofertă.

1,40 cm x 2 m. Perfect.

Angajații o montează pe mașinuța mamei cu niște folie de plastic, iar fetele se pornesc la drum bucuroase și ușurate.

Ajung acasă, se chinuie amândouă să ducă salteaua în casă, apoi se liniștesc puțin și stau la masă; nu de alta, dar aveau nevoie de putere pentru a urca salteaua la etaj. După ce și-au recăpătat forțele, Ana și Ioana își pun mâinile pe saltea și cu chiu cu vai o urcă până în camera. Așează salteaua pe pat..și ce crezi? era prea mare. Să cadă cerul pe ele și alta nu. Vin întrebările: ”ce facem?! o ducem înapoi? dacă nu ne-o primește? dacă nu ne returnează banii? cum o aranjăm iar pe mașină?” etc...

Mai stau puțin să asimileze bine toată situația, timp în care Ana îi spune Ioanei să măsoare patul cu atenție. Ioana a căutat o ruletă, dar nu a găsit decât o riglă de 10 cm, așa că s-a hotărât să o lase baltă. Oricum nu se gândea că mama ei va dori să returneze salteaua în aceeași zi, era deja cam târzior, avea ea timp să găsească o ruletă.

După vreo jumătate de oră Ana strigă la fiica ei: ”Ioanaaaa, hai să ducem salteaua!!”
Ioana: ”Păi ce, o ducem tot azi?!”

Ana: ”Da, trebuie cât mai repede, hai să nu închidă!”

Ioana își scoate rapid capul din PC și fuge să o ajute pe mama ei. Din nou scări întortocheate, uși înguste, saltea grea, o urcă pe mașină, o înfășoară cât pot ele de bine cu folie de plastic, așa cum au văzut la angajații de la magazinul respectiv și gata.

Îi explică vecinei ce s-a întâmplat, cu riscul de a părea nebune, pentru a-și da seama că de fapt nu sunt chiar ieșite din comun. Vecina le asigură pe fete că le vor primi salteaua înapoi, pentru că: ”Și eu am fost odată să schimb o sapă”,
Ana, curioasă de fel, întreabă: ”Și?”,
Vecina: ”Și am schimbat-o cu o greblă!”.

Acum cele două aveau mai multă încredere că totul avea să se rezolve, și pleacă liniștite spre centrul comercial, asta însemnând un drum de vreo 15-20 de minute. Pe la jumătatea drumului Ana o întreabă pe Ioana: ”Ai măsurat patul?”
Ioana: ”Nu! Păi nu l-ai măsurat tu?”
Ana: ”Cum tu?! Da' nu ți-am zis să-l măsori TU?”
Ioana: ”Da' ți-am zis că nu am găsit ruletă!”
Au urmat desigur epicele remarci: ”Îți zic și eu o dată să faci ceva, și nici atunci nu faci..bla bla, ești mare, descurcă-te, gândește-te și singură...etc., bla bla bla.”

Buuun, s-au hotărât să se întoarcă din drum și să măsoare patul, că doar nu o să se ducă din nou nepregătite la magazin, și să se facă de râs. Ana a micșorat puțin viteza și Ioana a scos o mână pe geam pentru a imobiliza salteaua, pentru că aveau impresia că aceasta în curând avea să-și ia zborul, și le apucaseră emoțiile.

Urcă rapid în dormitorul cu pricina, și se pun să măsoare patul cu o riglă de 30 de cm. Eeee, de la cea de 10, e o îmbunătățire. Noua măsurătoare..și singura de altfel, dar nu ultima, arată 1,20 m.

Perfect! Acum sunt pregătite. Ajung fetele la magazin, amuzate de gafa pe care au făcut-o, și cu gura până la urechi se duc la cel care le-a ajutat inițial pentru că angajatul a fost foarte cumsecade și primise și un mic bacșiș. Numai că...omul când le-a văzut nu părea la fel de fericit precum atunci când le-a vândut salteaua.

Ana îi explică pe scurt problema, se scuză pentru greșeală dând ca motiv un alt pat din casă care avea 1,40 m, și îl roagă să le ajute cumva. Omul le spune cu o mare părere de rău că nu au în magazin saltele de 1,20 m, dar s-a uitat în baza de date să verifice dacă au dat vreodată comandă de așa ceva.

Și Doamne! Cât noroc! Se face comandă de saltea de 1,20 m și se promite că va ajunge în 8 zile. Ioana, la fel de curioasă ca Mama, aruncă un ochi în calculatorul omului, și printre restul comenzilor observă că există saltea de 1,20 cu 2 m, dar și cu 1,90 m. Oookeee, acum mai urmează o întrebare: ”Mamaaa...dar...lungimea e de 2 m, sau de un metru 90?” Le bufnește râsul pe amândouă și își dau seama că...habar N-AU!

De'! Până la urmă, FEMEIA, tot femeie!

Fetele se decid să lase avansul necesar angajatului, și să-i dea a 2a zi un telefon cu măsurătorile exacte, pentru a se scuti de un drum, dar si de o noua gafa.

Cum s-a terminat totul? Măsurătorile au fost făcute, iar salteaua comandată prin telefon.

Verdict final: 1,20 m x 1,90 m. Nici nu se gândeau ele la asemenea măsuri.


The End!
Iulia F.